RUBRICA
CARMELO D’ACCARDO
( a cura
di Di Francisca
FEDELE )
Si tratta
di una breve
poesia dedicata a
un POETA CATANESE
ALL’AMICO CICCIO SPAMPINATO
(Poeta catanese)
1
Cicciu, nun
sacciu doppu vintun’annu
Si ti ricordi
ancora, cchiù di mia
Ni l’annu
quarant’ottu, propia quannu
La prima vota ca
‘ncuntrai a tia
Spissu a li
catanisi, cci addumannu
Ccu tanta stima e
tanta curtisia
Versu l’amicu
miu, c’avi di tannu
Ca cchiù nun
sentu, la sò puisia
2
oh! Sira ricca,
di pueti e amici
veramenti superbi
e valintuna
‘ntisi a lu cori,
un parpitu ca dici
nun si trova
accussì, n’antra furtuna
ca la stissa
natura ca vi fici
quantu carizzi, e
grazia vi duna
iu ca vi ‘ntisi,
ni ristaiu filici
entusiasmatu a la
vostra canzuna
3
vecchi già semu,
e nun cc’è cchiù riparu
però fratuzzu
miu, sempri ti giuru
ca ccu la luci
tò, superbu faru
sempri fa lustru,
puru ca cc’è scuru
li beddi versi
toi, nun cc’è dinaru
ca pagari nun
ponnu, ssu tammuru
granni di l’arti
sì, ti lu dichiaru
cu smuntari ti
po’? lu pezzu è duru
4
ora ti pregu,
tenimi scusatu
si tantu tempu,
nun t’aiu scrivutu
né ppi scurdari a
Cicciu Spampinatu
ma lu ‘ntirizzu
tò, nun aiu saputu
e cc’è lu pò tu
cuntu, tantu alatu
ca d’iddu sulu ni
po’ dari aiutu
sugnu D’accardu,
amicu affizziunatu
doppu tant’anni, ancora ti salutu.
Nessun commento:
Posta un commento