sabato 26 aprile 2014

FEDELE DI FRANCISCA RINGRAZIA

FEDELE   DI   FRANCISCA  RINGRAZIA
gli   auguri   sono  stati   tanti
e   io   ringraziu  tutti   quanti
per   i   genitori    sono   emozionanti
tutti    questi    “ mi  piace”   e  commenti

iu   sugnu   chiddu   ca   scrivi  in  sicilianu
ma   ppi  ‘na   vota   vosi   scriviri   ccu  l’ Italianu
ppi   ringraziari   tutta   ‘sta   genti
ca   manu   fattu   ‘sti   cumplimenti

Quannu   si   marita   ‘na   figlia   o   puru    ‘nu   figliu
vulissi     faricci  e  daricci  lu    migliu
ma   puru   ca   cci   duna   sulu   un   gigliu
iè   lu   amuri   ca  si   duna   iè   lu   migliu

iè   l’ amuri   ca   fa   iri     avanti    lu   munnu
e   guerri   nun    cci   ‘nnavissiru   a   essiri   di   tunnu
si   campassi   migliu   collaborannu
ppi   chisssu   a   lu   Signuri    a   ma   iri   pregannu.

26  aprile 2014         Fedele  Di Francisca


martedì 22 aprile 2014

LU 3 MARZU

Con      questa   poesia   voglio   rendere   omaggio  alla   moglie   mia,   ma   credo   che   molte   donne  e  madri,  si  potranno   riconoscere   nei   versi   della   poesia,  alle   quali   dedico   con   tutto  il   cuore.

LU  3  MARZU

Di   Maria  Rosa  iè  lu  cumpliannu
assai   puisii   cci   aiu  fattu  aguannu
didda   iè    sempri   parlannu….
senza   irisi    arripusannu

ma   unni   li   trova,  ‘sti  paroli  ca   dici
ca  iè   sempri  ca  parla  e  dici
unni   arriva   mitti   radici….
a  la   genti,  piaci  chiddu  ca   dici

diversu   iè  lu  discursu  ccu   li   parinti
cchi   c’è  puru    Maria   Rosa  ?
allura   simu  in  ritardu,
supra  ogni  cosa !

                   à  continua

  Ma  a   mì,  mi   piaci   d’ accussì
masinnò  nun   avissi    statu   muglieri   mì.
Avimu  35   anni   di   matrimoniu….
ppuru  ca  aiu   cumminatu  un   pandemoniu

Sulu     Didda   a  saputu   risolviri   li  prublema
e   sempri   ccu   ranni   lena  !
si   la   sapi   cavari   in   ogni  situazioni….
puru   ca   iè   difficili   la    questioni.

‘Na   vota,    supra  lu   palcu,   ca   presentava
ccu   la   facili   battuta,    la   genti   intrattiniva
iavi   ‘na   capacità   sempri   innovativa….
iavi   sempri   l’ iniziativa.

Li   alunni   la   vunu   beni   cumu   ‘na   mamma
puru   ca  iè   Didda   ca   cumanna !
quannu   sona   la  campana  sunu   dispiaciuti
chissu   pirchì   studianu   appassiunati  !

Vicinu   a  Maria  Rosa,  veni   la   passioni
e   iu   la   vugliu   beni   ccu   passioni
di   accussì    fazzu   li   me  auguroni ……
ccu   ‘na   vita   china   di   cosi   buoni

                                        à  continua

sempri   lu   aiutu   Divinu   a   ma  addumannari
ppi   Nadia   e   Raffaeli,   ca   sa   na   maritari
e   cosi   buni   a   ma   augurari
ca   Annalisa ,  ‘na   vita  serena,   a   da   fari    

iè    sempri   china   di   cchiffari
ca   fussi   migliu   farisi   aiutari
iè   inutili   ca   si   va   abbiliari
l’ impossibili   nun    lu   po   far i        

‘nti   la   filosofia   ti   ‘nna   iri
ca   li   cosi   vanu,    ppi   cumu   a   na   iri
e   ora   isamu   lu   bicchiri….
ppi    brindari   ccu   piaciri.

auguri  
tuo   Fedele
03/ 03 / 2014


venerdì 18 aprile 2014

LA PRIMA PASQUA CA PASSAI A LU BERGIU

 

RUBRICA   Carmelo  D’ Accardo
(a cura   di  Fedele  Di Francisca)

Possiamo  solo  immaginare   quello   che   ha   provato   il   poeta,  quando  è  rimasto   solo,  in  terra   straniera, il   giorno  di   Pasqua. 

LA   PRIMA   PASQUA    CA   PASSAI   A   LU   BERGIU


Sonetto

Oggi è Pasqua ed iu misu a n’agnuni
‘ntornu a na massaria, dura e nuccenti
comu fussi un principiu di luni
scarsu d’amici e privu d’un parenti

Cristu è risortu ed iu dintra un vadduni
attentu a l’occhi, a pecuri e iumenti
stivala a coscia e in manu lu vastuni
sugnu ‘mpiegatu e un pozzu diri nenti

lu principali, ccu la sò signura
di la chiesa vinivanu a braccettu
ccu li tempuli, fora la misura

ca iu stissu, guardannucci l’aspettu
a sti farsi divoti, di natura
m’offrì un rigalu e mancu cci l’accettu.
     
            CARMELO    D’ACCARDO

giovedì 17 aprile 2014

COMMENTO A "LU CUSCINU SALVATORE"


commento   a  “LU  CUSCINU  SALVATORE”
  
RUBRICA   COSTUME  E  SOCIETA’
di  Fedele  Di  Francisca

Questa   settimana   voglio   fare   conoscere    una    storia   a   lieto   fine,   successa  ad   un  cugino   di   mia   moglie, e    di   conseguenza,  cugino  mio.

 L’ ESTATE  SCORSA,  venendo   in   ferie,  a  casa   della     sorella,   ha   insistito  a  volermi   salutare,  perché  ci   teneva   a   farmi   conoscere   la   sua  compagna,    accompagnati   dai   due   figli.    Ne  è   valsa   la   pena.     IL    TITOLO : “ LU   CUSCINU   SALVATORE “ cito: 

“e  Salvatori    si   ‘nnammurò,   amuri   a  prima   vista
lestu   si   unciru,  e  si   misiru   in   pista.
Cumplimenti   a  Salvatori  e  a  Viviana,  ca   atu   fattu  
ammisca”                                                                                                                  

La   poesia   completa   la   trovi   su   facebook   pag. “Le Poesie di Fedele”,   e  su   blog


    

mercoledì 16 aprile 2014

LU CUSCINU SALVATORE


LU   CUSCINU   SALVATORE

Caro   Salvatore,   caro   Totò,   caro   Turiddu
duviti   sapiri…ca  minzu  stunatu,   iu ….   cci   aiu   statu   sempri
ma    ora   cci   addivintaiu….  cumpletamenti
e   iu   accucchiu    mali   figuri,    timpu  nenti

‘na   vota   cci   dissi   a   unu   calvu,   siddu   usava   a   brillantina
nautra  vota   a  Chisa,   nun   distinguiva  a  tappezzeria  de  Parrina.

Puru  quannu   dugnu  li   risposti
cci  voli  timpu,  prima  ca  li  imposti
la  prima  risposta  iè  chidda  ca  nun  cunta….
duppu  lu  cervellu  elabora….  e  duna  a  rispostta  ca  cunta.

Quannu   ieramu   ‘nti  la    banchina,   senza  fari  nenti
ppi   mi,  ieratu  Pippo   Larocca   Conuscenti
e   diri   ca   tu  si  chiddu  ca   assumigli…..
a   chidda,  ca   ti   pigliavatu   li   amminsigli.

Lu   cchiù   nicu,   iè   sempri   lu   cchiù   amminsigliatu
e   la   zia  TINA,  di  accussì   sa   comportatu
Turidduzzu   tutti   si   la   pigliatu…..
e   tranquillamenti   si  la   gudutu
                                                                     à  continua


Mi  truvavu  sodu,  sodu,   assittatu,  ca  aspittava   lu   manciari
eccu   ca   la   cuscina   Michela   accumincià  a   telefonari
ccà   a   ta   veniri,   però    ‘na   cosa   a   ta   purtari
AIO,  dissi    iu,  lu  viziu   nun   si   la   pututu  livari   !

ammeci   iera  ppi   li   puisii   ca  vuliva   recitari
e  ca   iu   nun   mi  l’ aviva   scurdari.
Lu   discursu    iera   ca   aviva   arrivatu   lu  frati  Salvaturi….
ca   nun   iè   o   paisi…..   a   tutti   li   uri.

Iavi   lu   piaciri   di   fari   canusciri   a  Fedeli…
la   so  cumpagna,  ca  iè  duci   cumu   o   meli.

Ti   saluta   ccu   nu   sorriso   smaglianti,
quannu   ti   parla   iè   sempri   risulenti
a  purtatu  nu  figliu,  liceali,  ca  nun  cci  sumiglia  ppi  nenti…..
ammeci   cca   fimminedda,  sunu  uguali,  ‘nti  lu  corpu  e  ‘nti  la  menti.

iè   ‘na   bedda   signura   di   biddu   purtamentu
e   sicuramenti  di  bunu   sentimentu
nun  sapi   mancu  una  H,  DI   Sicilianu….
ma  tantu  la  H,  ‘nti  lu  Sicilianu,  mancu  esisti
e  ppi    vuliri  tradutti  in  italianu   li   puisii….  giustamenti   insisti.

E   Salvatori   si  ‘nnammurò,   Amuri   a   prima   vista
lestu   si   unciru,   e   si   misiru    in   pista.
cumplimenti   a   Salvatori  e  a  Viviana,  ca   atu    fattu   ammisca.

Augurii  ppi   lu   travagliu,   ma  a  ta  fari   sempri   lesta
sacciu  ca   li   rapprisintanti   di  li   medicinali   sunu  sempri   ‘nchiffarati,
                                                                              tranni   lu   jurnu   di   festa ….
ca   a   li   Duttura,  cu  u   sapi    unni    cci   luccichia   la  testa.

Aiu   vistu   la   serenità,   ‘nti   lu   aspettu   di   Viviana
ma   puru   ‘nti   li   facci   di  Gian  Maria   e   Virginia
ppi   nun  parlari  di   Salvatori
ca  di  accussì   allegru   schirzusu   e   stilusu
nun   lu  aiu   mai   vistu   in   usu.

Quannu   iera   carusu…
di   picca   paroli   faciva   usu.
Arrivava,   si   assittava,    mangiava
du  paroli   precisi   diciva…
salutava  e  si  nni   iva.

Ora   ca   porta   lu   pizzu
iavi   la   battuta   ‘mpizzu
babbìa   e   scherza   ccu    lena
e   iè   a   lu   centru   di   la   scena.

Vi   Auguru   ‘na   vita   china   di   amuri   e   serena
da  parti  di  lu  Pueta   ca  a  scrittu,   ppi   vuautri,   ccu   assai   lena
e   ancora   augurii   ppi   la   cumpagna,  ca    iè   accussì   carina
ccu  la   spiranza   ca   atu   ristati   cuntenti   di   chistu    Puema.

ccu   affettu
                          cugino    Fedele  

Villarosa   8   AGOSTO   2013

lunedì 14 aprile 2014

LU TIRRIMOTU A LU BERGIU


LU    TIRRIMOTU    A    LU    BERGIU

1
Era  di  notti  e  stavu a sonnu ‘nchinu
in  dormi  viglia  misu  a  panza  a  l’aria
comu  fussi  luntanu a  lu  distinu
sentu  vuci  di  genti  fora  urariu

e  sbalurdutu  mi  vutai  lu  schinu
ca  stu  discursu  fù  ‘ntra  un  variu  e  sbariu
vitti  la  morti  a  starimi  vicinu…
sbraccu  li  gammi  e  cadu  a  gammall’ariu

2
parsi  un ‘mriacu,  ca  si  avia  vivutu
quantu  pussedi  di  vinu  ‘na  vutti
curpa  di  lu  diavulu  curnutu
ca  spissi  voti  fa  lu  ‘ncannu  a  tutti

e  chiamu  a  Santu  Antoniu  ppi  aiutu
‘nta  ddu  momentu  quasi  a  gammi  rrutti
Santu  Antoniu  miu  vi   fazzu  un  vutu
scanzarimi  a  sti  peni  a  rincu  a  tutti

3
notti  di  friddu, misi  a  la  scuperta
vecchi  e  picciotti,  granni  e  picciriddi
nuddu  a  la  vita  sò  l’avia  cchiù  certa
sutta  la  morti  carrica  di  stiddi

cu  si  purtava  apprressu   na   cuperta
cu  cci  arrizzaru  ‘nzina  li  capiddi
cu  chianciva  e  ristava  a  vucca  aperta
senza  spiranza  di  turnari  n’iddi




4
mai  e  poi  mai,  dicu  in  vita  mia
di  vidiri  na  vota  un  tirrimotu
comu  e  di  virità  nun  è  bugia
ca  cci  nn’è  tanti  cridiri  nun  potu

‘ntantu  è  virità,  Diu  mi  castia
si  cci  ni  iunciu  mi  vinissi  un  motu
ca  aiu  la  testa  ca  mi  furmichia
di  vidiri  sti  danni  ca  mi  scotu

5
Gesù,  Maria,  Giuseppi  o  patri  granni
scanzati  li  flagelli  di  stu  munnu
binidiciti  li  patri  e  li  nanni
e  tutti  li  nnuccenti  ca  cci  sunnu

e  ddi  matri  ca  chiancinu  li  danni
senza  spiranza  di  cu  resta  affunnu
senza  riparu  sparsi  a  tanti  banni
pietà  Signuri  miu  ca  mi  cunfunnu

6
quantu  cci  nn’è  mischini  senza  tettu
ca  passari  un  ci  po’  neppuru  un  gattu
fù  lu  distinu, oppuru  Maumettu
lassari  stu  scumpigliu  e  stu  misfattu

ca  mancu  un  cimiteru  ‘ntra  l’aspettu
parissi  accussì  bruttu  e  malu  fattu
quali  doglia  cu  avi  cori  ‘mpettu
mentri  ca  campa  aviri  stu  ritrattu.


                  Carmelo  D’Accardo

giovedì 10 aprile 2014

QUANNU IERA NICU ( di Fedele Di Francisca )

Q UANNU   IERA    NICU

·        Chista   Puisia,   ccu   pochi   versi   mirati
di   tutta   ‘na   vita   fa    ‘na   carrellata
e   ‘nti   tutta   ‘sta   ‘mpastata…
parla  puru  di   “ LA   MINIERA   SEQUESTRATA “.

·        Quannu   iu   iera    nicu,  aie    diri:   “  ieramu   nichi “   ! 
SI,   pirchì   la   me   matri,     dui   nni  aviva   “  dichi “  ,
duppu   tridici   misi  lu   fratellinu   annascì……
accussì   mi    arrivà     la    cumpagnì.

·        La   ispirazioni   di   chista   puisia
mi  la  fici  veniri   ‘na   fotografia
certi    sceni   spuntaru    ‘nti   la   menti   mia
e    scrivu    ppi   mittili   ‘nti   la    puisia

·        si   tratta   di   la  “ pila”,   unni   li   robbi   si   lavavanu !
e  di   la  “ bagnera”,  unni     li   cristiani   si   puliziavanu !
li   timpi   chissi   ieranu
bagni  e  docci   duppu   lu  1960   spuntavanu


                                                                              à  continua



·        puru   carenza   di  acqua   c’era
parivamu  ‘nti   nautra   era  !
la  duminica   ccu  lu   me   frati   nni   avivamu   a   sciarriari
ppi  cu  lu  bagnu   prima   si  aviva   a   fari  !

·        sunu   ricordi   ca  iu   aviva   cancellatu
ma   ieranu    misi     sulu     di  latu 
 a   la   vista   di  la   fotu…..
puru   lu   jauru    aiu   sintutu

·        iè   incredibili          lu   timpu   passatu
ma   intantu   iè   lu   nostru   vissutu
a    stentu   ni   scansammu   la   guerra…..
ma   lu  popolu   iera   propriu   ‘nterra

·        duppu  arrivaru   li   anni   sissanta
arrivaru   ccu  tutta   la   so’   vampa
ni   ‘mparammu   tutti   cumu   si   campa……
e  arrivammu   a  li   anni   ottanta
                                                                                       à continua


·        Di   tannu  ca  iamu,  nnarrì,   nnarrì,  cumu  o  curdaru
pirchì   li   sordi,  tutti   si   li   mangiaru
puru   la  SICILIA   si   vinnìru
e   duppu   si   nni   scappàru
                                                                   
·        LU   CENTRU   SICILIA  addivintà  un   munnizzaru
sulu   ora,  la   miniera,    sequestraru,
sulu   ora,  la   bonifica,   programmaru
ma     LI    GENTI         oramai     SI   AMMALARU

·        si   tratta   di   malatì   neurologichi
ppi  chissu   li   scelti   anu   statu   illogichi
na   popolazioni   sacrificata  a  lu   progressu…..
e   lu   dici   unu  ca  addivintatu “  duru “   cumu  a  lu  gessu !

·        Allura,  chiddu   ca   mi   tocca   pinsari,
quannu   lu    bagnettu   ‘nti   la   bagnera,  iva   a   fari
ma   l’aria   ca   si   iva  a   respirari….
iera   tutta   saluti,   ca   si   iva    a   pigliari

Villarosa  aprile  2014
 Fedele   Di   Francisca  


martedì 8 aprile 2014

LU DUTTURI ANTONIO GERACI

LU   DUTTURI   ANTONIO   GERACI


  • iè   statu   chiamatu   a   lu   cospettu
nu   Villarusanu   ca   iu   rispettu
aviva   la   sala   di   aspettu
iera   giovani,  di  famiglia,  e  di  tuttu  rispettu.

  • Di   quannu   ieranu   nichi,  ca   canusciu  la   famiglia
Gaia  a  nasciutu,  ca  iavi  la  età   di  la  me  figlia
cumpagni  di  scola,  e  di  palestra,  a  la  pariglia…..
ficiru  ‘na  bedda  figura,  ‘nsemi  a  la  me  figlia.

  • Alfonso  lu  canusciu,  puru  fora  di  l’ usciu
Alberto,  namu  vistu  puru  a  Palermu  ppi  travagliu
ppi  tutti   mi   associu   a   lu   vostru   duluri
e  a  ma  prigari,  a  lu  Signiruzzu, a  tutti   l’uri.

  • Ognunu  di  nuautri  avimu  lu  nostru  vissutu
ma  chista  notizia,  m’ a  lassatu  stunatu
mi   l’ aviva   dittu  ca  iera  malatu
e  ca  ‘nti  n’ isola  iera  curatu.

  • Ora  lu  Signuri,  Lu  a  chiamatu
e  a  risposto  dannu  l’ urtimu   jatu
ma  sugnu  sicuru  ca  unni  iè  annatu…
  • iè  ‘mparadisu,  pirchì  si  lu  è  miritatu   à   continua
  • A  nuddu  a  fattu  mai  mali 
se  mai,  a   fattu  sulu   del   beni
a  la  figlia  GAIA,  auguru  ogni  beni
e  lu  sacciu,   LU  PAPA’, cumu  ti  vuliva  beni !

  • Ma  ora,  DIDDU,  Iè  in  cumpagnia  di  lu  Signuri
e,  sugnu  sicuru,  ca  si  truva  beni  a  ogni  ura
Tu  ai  la  to  mamma,  da  quannu  agghiorna  a  quannu  scura
e  da  lu  Paradisu,  lu  to  Patri  TI  cunsiglia,  e  di  Ti,   iavi  cura.

  • A  la  mamma  RITA,  dicu,  NUN  IE’  GIUSTU  !
MA  SI  DEVE  ACCETTARI  PURU  L’ INGIUSTU
ora  lu  nostru  Antoniu,  s’a  truvatu  un  pustu…
e  sugnu  sicuru,  vicinu  a  lu  Signiruzzu.

  • Ca  DIU,  Vi  duna  la  forza,  di  sopportari  lu  duluri
  • e  ppi  ANTONIU,  fazzu  ‘na  preghiera  a  lu   Signuri.

ccu  affettu ,  Fedele  Di Francisca

domenica 6 aprile 2014

CICCIO SPAMPINATO (Poeta Catanese) di D' Accardo

RUBRICA   CARMELO   D’ACCARDO

( a   cura   di   Di  Francisca   FEDELE )
Si   tratta   di   una   breve   poesia   dedicata  a  un   POETA  CATANESE

ALL’AMICO     CICCIO       SPAMPINATO

(Poeta catanese)

1
Cicciu, nun sacciu doppu vintun’annu
Si ti ricordi ancora, cchiù di mia
Ni l’annu quarant’ottu, propia quannu
La prima vota ca ‘ncuntrai a tia

Spissu a li catanisi, cci addumannu
Ccu tanta stima e tanta curtisia
Versu l’amicu miu, c’avi di tannu
Ca cchiù nun sentu, la sò puisia


2
oh! Sira ricca, di pueti e amici
veramenti superbi e valintuna
‘ntisi a lu cori, un parpitu ca dici
nun si trova accussì, n’antra furtuna

ca la stissa natura ca vi fici
quantu carizzi, e grazia vi duna
iu ca vi ‘ntisi, ni ristaiu filici
entusiasmatu a la vostra canzuna

3
vecchi già semu, e nun cc’è cchiù riparu
però fratuzzu miu, sempri ti giuru
ca ccu la luci tò, superbu faru
sempri fa lustru, puru ca cc’è scuru

li beddi versi toi, nun cc’è dinaru
ca pagari nun ponnu, ssu tammuru
granni di l’arti sì, ti lu dichiaru
cu smuntari ti po’? lu pezzu è duru

4
ora ti pregu, tenimi scusatu
si tantu tempu, nun t’aiu scrivutu
né ppi scurdari a Cicciu Spampinatu
ma lu ‘ntirizzu tò, nun aiu saputu

e cc’è lu pò tu cuntu, tantu alatu
ca d’iddu sulu ni po’ dari aiutu
sugnu D’accardu, amicu affizziunatu
doppu tant’anni, ancora ti salutu.