COMU SUCCEDI
A LU PATRI
Quannu cc’è un patri, ed avi tanti figli
e l’avi ancora sutta
sò cumannu
cchi cci voli pun d’essirci scumpigli?
a secunnu, nun sacciu
si mi ‘ncannu
dicissi ca cci vò, la disciplina
e rispittari ppi ‘nzina a so nannu
spissu li figli scarsi di duttrina
si di lu patri anu pocu frenu
ogni iornu succedi na ruvina
ma quannu un patri è
fermu e sirenu
e canusci la tempra
a lu sò azzaru
mai po’ ghiri a
perdiri tirrenu
ca ppi circari lu panuzzu amaru
un si cerca
accussì senza pinzeri
e nemmenu di sutta a
l’ariu chiaru
no ca ni vui ‘ntra
li cantuneri
genti ccu li scarpini di camusciu
mentri lu patri
abbatti li trazzeri
doppu ca s’arricampa musciu musciu
peggiu d’un granciu accavaddu a lu sceccu
s’apprisenta citrolu comu un
trusciu
tira un pachettu di lu so gileccu
fuma cuntritu ccu na boria tanta
e lu patri stranutta
a usu beccu
lu frati granni ccu cappeddu e ‘nquanta
comu si fussi figliu
d’un baruni
lu patri va sbardedda
e d’iddu canta
stanti ca fora
poi li sò amiciuni
iettanu un friscu
di la cantunera
e d’iddu cci va ‘ncontru a ruzzuluni
patri ppi forza,
misu a la brascera
tuttu ammussatu, ccu la pipa mmucca
lu figliu ‘nchiazza,
e d’iddu si dispera
so’ matri a
na gnunata a usu cucca
ca parlari nun po’
di sta facenna
comu surgenti d’acqua a chiantu
sbucca
dintra la porta sta
senza chiudenna
ca patri e
figli già cangiaru postu
s’aspettanu a li nichi, e
un cc’è rifrenna
ogni figliu ca
crisci si fa tostu
nuddu l’ascuta cchiù ora su ranni
mentri d’iddu, ppi d’iddi persi un costu
cc’è cu dici
a li voti poi ccù
l’anni
di lu giudizziu so li fa maturi
e levanu a
lu patri tanti affanni
ma iu cci dicu a tutti sti signuri
ca campanu di stentu e ccu spiranza
potu addrizzari cchiù l’arbuli
duri?
s’un nicu sessu
crisci di gnuranza
a nun capisci né
mali né beni
doppu vint’anni
un patri cchiù chi acconza?
veni lu tempu
comu cci apparteni
lassa la casa e
si nni va surdatu
e a lu ritornu un
pulici cci veni
passa lu tempu
comu ‘nnammuratu
nesci n’otturnu
paisi paisi
senza dica di
casa e stramballatu
e quannu è iuntu
ppi li primi misi
unni cci quatra
na carusa bedda
pungi lu patri a
faricci li spisi
lu patri sutta
ancunia e martedda
cci cumenza a
viniri un cori addogliu
ca sciogliri nun
po’ la so marredda
e ddocu nasci
trivulu e ragogliu
ca lu figliu
parlannu ccu ‘nsistenza
o si marita o
scappa o sduna ‘mrogliu
e lu patri ca
‘nzacca ccu pacienza
tutti l’abili e
tutti sti cutugna
e di la casa sò,
la sò fallenza
e si li figli
l’avi a usu rugna
unu d’appressu a
n’utru ‘ncatina
ppi maritarli la
po’ fari a pugna
ca doppu ca lu
primu si scatina
crisci chiddu
cchiù nicu e fa baccanu
cchiù
‘ntrinzicusu di la prima spina
lu terzu parla
nimma di luntanu
lu quartu sgrezza
e doppu fa daveru
e lu quintu
addiventa Contaganu
si poi li spusa a
tutti e cridi veru
di campari cchiù
friscu e ‘nzantapaci
trova spini cchiù
duri e resta a zeru
cci va lu figliu
chiddu cchiù scapaci
ccu la muglieri,
e tanti papanchioli
comu tanti
sampugni, e nuddu taci
cu cci va
‘mrazza, e diddu o voli on voli
cci tocca
fariccilla la carizza
‘mpara l’amuri, e
un c’è bisognu scoli
la nora farsa comu na inizza
vidi si pò
raspari a dda casata
ccu li sbadigli
di la dibulizza
voli un linzolo,
e na cutra ‘mpristata
ppi cunzari un
secunnu litticeddu
ppi lu figliu
cchiù ranni, a na gnunata
ora ni veni
n’autru figliu beddu
ccu figli picca e
la miseria granni
porta na nuvità,
ca fa un ribeddu
voli affittata
ppi na poca d’anni
na casa di so pà,
con ci bisogna
e d’iddu strittu
sta, ccu tanti affanni
lu figliu granni,
supra a sta rampogna
nun voli, pirchì
d‘iddu è bisugnusu
e la patruna
sempri lu sbrigogna
perciò, si a tia
ti duna lu dammusu
iu vogliu armenu
un tumminu di terra
ccu l’attu fattu,
e speddi lu tò abusu
ora veni la
figlia, e fa na guerra
ca la spusau
senza armuarru
e cc’è lu spusu
sempri ca l’afferra
e lu patri ca
peggiu d’un tamarru
comu a Patuni
guarda loccu loccu
e di ‘mmucca ci
cadi lu sicarru
e malu ‘mpiutu
ccu li rini aggroccu
senti a la porta
n’antru tuppiuni
comu ventu ‘ntra Maiu,
o di sciloccu
veni l’urtimu
figliu ccun vastuni
ca na gamma cci
doli e zuppichia
e cci cunta a lu
patri la ragiuni
lu patri
sciuntinazzu s’abbilia
e cci vulissi
dari quarchi aiutu
quannu un c’è
nuddu ca lu gastimia
e cci fa ‘nzinga
di starisi mutu
‘nzina ca sinni
vanu frati e soru
ca ‘ntra la massa
cc’è quarcunu astutu
‘ntantu li frati
attornu tutti a coru
s’addunanu la
mossa di lu fattu
e si ristaru
fermi unni fori
e ddu sciuntinu
misu a usu gattu
quannu avanti a
la tana sta a la posta
resta assittatu
ccu lu cori sfattu
nuddu ora cchiù
fa nudda proposta
e ‘ntra d’iddi si
guardanu ammussati
comu tanti
maligni e facci tosta
mentri si senti
ppi li strati strati
lu gaddu
chirrichichì e menzannotti
e lu lumi ca
carma li fiammati
finarmenti dda chiurma
di picciotti
tutti ammussati
lassanu lu patri
ca serviri dda
sira a nuddu potti
tempu passannu e
di turmenta satri
di la matri e lu
patri sciuntinazzu
e ppi mangiari
preganu a li quatri
forsi lu patri
avennu un fermu vrazzu
di li so figli
aspetta la muddica
ca nun ci tinni a
nuddu un catinazzu
e l’amiannu ‘ntra
lu primu agghica
si cci po’ dari
na fedda di pani
mentri lu figliu
sbruffa di la dica
e d’iddu
mischinazzu comu un cani
quannu lu so
patruni mangia e vivi
ietta na fedda e
a Diu doppu dumani
cc’è lu secunnu
figliu, comu nivi
resta puru,
videmulu affacciari
nenti dari cci
po’, mancu du olivi
no ppi la curpa
sò, pirchì macari
avi ‘ncoddu na
guardia di figli
e a tutti quanti
su, un li po’ campari
e ‘ntra d’iddi
cci su li contrapigli
di cu cci duna
picca e cu cchiù assai
tinennu sempri
storia e cunzigli
eccu doppu con
patri ‘ntra li guai
quannu è vecchiu
comu cci finisci
ca cchiù lustru
di Diu nun vidi mai
si lu patri
pussedi e nun fallisci
viva lu patri,
l’amuri è custanti
ma quannu la
miseria sbampa e crisci
mori l’amuri, e
lu sdegnu va avanti.
Incominciata a
Villarosa 21 Dicembre 1949
Finita il 26
Dicembre 1949
Nessun commento:
Posta un commento