giovedì 28 novembre 2013

QUANNU IERA ZITU ... E 'NGANNU D'AMURI

Questa   settimana ,   per   la   rubrica   del  poeta  Carmelo  D’ Accardo,  (  commento   di     Fedele   Di  Francisca)

    si   pubblicano   due    brevi   poesie   dedicate   al   periodo   del   fidanzamento,   dove   si  evince   ed   avverte,   scrivendo  “ATTENZIONI”  !  che   nel    periodo   del  fidanzamento,  

           il   comportamento  è   in   un   determinato   modo,   invece   dopo   sposati…..
                     
·        Attenzioni!  Stamu attenti tutti
A li fidanzamenti di li ziti
Prima  ca  si  canuscinu  l’arrutti
Parinu  tutti  affabbuli  e  puliti

Le  poesie   complete ( Quannu  era  zitu  ccu  la  mia  secunna  muglieri)  e  ( Lu   ‘ngannu  d’ Amuri )  li   trovi  su  facebok  Villarosani  nel  mondo,  su   facebook  Le Poesie  di  Fedele  e  su  blog 


QUANNU    ERA    ZITU    CCU    LA   MIA   SECUNNA   MUGLIERI

1
·        Quannu sarai ligittima mia spusa
gioia ti chiamerò Teresa mia
e tu cumu na stidda luminusa
‘ncontru a viniri a darimi alligria

·        bedda virmiglia, affabili e pumpusa
comu ti scrivu la me simpatia
senza ca nudda macula d’accusa
pozza firmari la tò gintilia

2
·        iu comu Danti e tu la Beatrici
ca Danti scrissi la divina eterna
unica fonti ca natura fici
‘nterra si pasci e ‘ncelu si cuverna

·        lu veru amuri nun cridi nimici
nemmenu cridi a chiddu ca s’alterna
ccussi Carmelu miu Cristu mi dici
ccussì iu dicu a tia gioia suprema

3
·        quinnici misi ‘ntra li peni amari
quinnici misi ‘ntra li petri duri
‘nzina li gurpi, supra li chiarchiari
vinniru puru a farimi ‘mpasturi

·        unu è l’amuri ca un si po’ nigari
chiddu ca l’occhiu scopri ccu l’amuri
e un geniu ca balla supra mari
‘ntra li timpesti torna vincituri.    
Carmelo  D’ Accardo

·       LU   ‘NCANNU  DI    L’AMURI


·        Attenzioni!  Stamu attenti tutti
A li fidanzamenti di li ziti
Prima  ca  si  canuscinu  l’arrutti
Parinu  tutti  affabbuli  e  puliti

·        Assittati vicinu e ncutti ncutti
L’amuri è granni, un ci su mai liti
Cc’è cumplimenti, di li megli frutti
Spissu lu fanu, quannu un su mariti

·        Lu zitu – quannu è zitu, un vivi vinu
Strici la gula, ‘nzina ca si spusa
Ancilu pari, dilicatu e finu
Quannu è spusatu, a viviri s’abusa


·        E pigliau ppi fissa a dda carusa !

lunedì 25 novembre 2013

QUANNU IMMU A TEATRU

QUANNU    IMMU   A   TEATRU


La  me  muglieri  mi  diciva, mi   piacissi   iriu  a  lu  tiatru
ora   tintu  di  spiegari  cumu  fù   rializzatu

                                  iu  sulu  a  Villarosa  aviva  lu  travagliu
mi  piacissi  puru,  travagliari  a  lu vagliu !

‘na  vota  unu  mi  dissi,  ti  lu  vo  fari  nu  travagliu  a Sperlinga?
e  partimmu  ccu  tutta  la  carlinga

unni  travagliaiu  ppi  daveru  forti
ma  ppi  mezzu  di  lu  passa  parola,  mi  spustaiu a  Leonforti

e  duppu   mi   spustaiu   a   Catenanova,
unni  ‘nti  ‘na  trattoria,  manciavamu  la  frittata  ccu  li  ova !

La  figlia  di  la  fattoressa
nun  iera  ‘na  dutturessa

ma  lu  frati  Salvu   stava  amminsu  la  ressa
‘nti  lu  munnu  di  lu  spettaculu,  e  no  a  la  messa

Ti  lu  vo  fari  l’ impiantu, ‘nti  n’  ufficiu   “no  profit” ?
pirchì,  cci  diciva  di  no,  puru  ca  iera   no  profit  ?

accussì  ficimu  amicizia  ccu  Salvu,  lu  Fisiuterapista
ca  però  organizzava  serati  in  pista          

Datu  ca  a  fattu tutu  cosi a  gratis,  nenti   di   guadagnatu,
quattru  biglietti  ppi  lu  teatru,  postu   riservatu.

Quannu  a  lu  Teatru  la  machina  avivamu  posteggiata
ieramu  4  pirsuni,  tri  cuntenti  e  Annalisa   ‘nfungiata.

Quannu  trasimmu  a  lu   Tiatru
pari   ca   avissi  arrivatu  nu  Sinnacu  assinsiatu

a  l’ accuglienza  l’ hostess  in  divisa  addumannà  lu  nominatu
parivamu  turnati   di  dui  seculi   indietru

e   ni   ficiru  assittari  a  lu  palcu  riservatu !

Annalisa  e  Maria Rosa   ieranu  vistuti   di  gala
e  purtavanu  la  vesti  longa  ccu  assai   gana

Parivamu    Titolati    Nobiliari   ccu  li  grana….
la  sirata,  nun  iera  stata  vana.


La  felicità  traspariva   da   tutti  li  pori
sunu   momenti  indimendicabili,  a  tutti  li  ori

l’ organizzatori  di  la  sirata,  vinni  a  fari  li  onori
cci  fici  lu  baciamanu,  ca  ancora,  quasi  senti  l’odori.

AIU  SCRITTU   ‘sti  cosi  belli,  in  onori  di  la   me   mugliera
ca  oi  fa  l’anni,  e  di  la  so’  vita,  si  nni  po  iri  fiera

a   sempri  operatu  beni   ppi  li  figli  e  lu  maritu…
e  cci  dicimu  grazzii,  ca  ai  nu  ranni  mìritu

di   tinìri  unita  la  famiglia
cci  vulissi  ‘na  Maria Rosa  ppi  ogni  famiglia

ma  puru  ‘na  Maria  Rosa  a  capu  di  la  regioni
ppi   putiri   eliminari   tutti   li   ‘mbrugliuni

pirchì,  didda l’ avissi  la  capacità
di   guvirnari  ccu   l’ucchi   apirti,   senza   cecità

ppi   viviri   ccu  la   moralità  e  la  correttezza
ca   a   nuautri   iè   l’unica   cosa   ca  ni   resta




augurii   da   tutti  li   cumpunenti   di  la  famiglia…
ca  lu  Signuri  putissi  mannari   assai  saluti  misa  ‘nti   la   briglia

e   viri  lu  travagliu,  ppi  lu  figliu  e  la  figlia….
ma   si   nun   arriva,   iè   inutili   ca  unu   si  la   piglia

sa   da   luttari  finu  a   quannu   unu  lu   pustu  piglia…
ppi  essiri   uguali   all’autri,  ppi  aviri  La   pariglia

ca  lu  gioiellinu,  si  pigliassi  puru  la  pariglia…
ppi   putiri   criari,  ccu  Raffaeli,   la  famiglia

Lu  pueta  ca  scrivi,  ti  voli  beni,  cchiosà  di  la   so  vita…
e  ti  augura   buon   compleannu,  e  aviri   serenità,  ‘nti   la   vita

Villarosa  3/3/13    il   tuo   Fedele





giovedì 21 novembre 2013

commento Ancora si vuliti di d'accardo

RUBRICA   settimanale   del   poeta   Carmelo   D’Accardo.    (Commento :     Fedele   Di Francisca)                                                         
Questa   settimana   presento   una   poesia   scritta   nel   1949.   
Con   l’arrivo   degli   americani,   nel   1945,   è   iniziato   l’ammodernamento   della   società,  e   quindi   cambiò    il   modo     di   vivere   delle   persone.
Dai    versi   del   poeta,    nel   descrivere   tali   comportamenti,   si  evince   la   sua   meraviglia   di   tutte   queste   novità.
      TITOLO     “Ancora   si   vuliti”         cito :   
 Anche   cipria   è   profumu
Va   cent’unzi   ppi   na   donna
Nun   si   chianci   lu    sfazzumu
Di   cu   a   spenniri   si   sonna

La   poesia   completa   la   trovi     su                       

ANCORA SI VULITI

·      Ancora   si   vuliti
Lu profumu cchiù avantatu
Ppi li schetti e ppi li ziti
Vi lu vinni a bon mircatu

·        Ccu na goccia sinni mitti
Ntra la facci o ntra la testa
D’unni passa a gammi dritti
Sempri oduri lassa e resta

·        Na picciotta ‘ncipriata
Pari sempri na riggina
Tutta bedda aggraziata
Di na stidda mattutina

·        Si macari è scarsulidda
Ncipriata cangia aspettu
Comu quannu a na iuridda
La pulisci chiddu addettu

·        Anche cipria è profumu
Va cent’unzi ppi na donna
Nun si chianci lu sfazzumu
Di cu a spenniri si sonna

·        Pirchì po’ quannu guardati
la zituzza tutta bedda
Li granuzza ca sfardati
Resta a l’occhiu a la venedda

                                                 à continua
·        Quannu l’omu o donna trasi
Ntra na stanza in un cummitu
Si su sporchi a Diu li nasi
Di cu affianca a ddu purchitu

·        Cu s’arrassa e cu  s’attuppa
Vucca e nasu, nasu e vucca
Cu ppi fora nesci e stuppa
Ppun guardari cchiù a dda cucca

·        Quannu meci cc’è lu ciauru
Ca di ncoddu mparadisu
Nuddu resta mpiutu e mauru
Ntra na stanza mai divisa

·        Si l’accogli ogni pirsuna
Ccu fistini e bommulenza
Comu quannu la furtuna
Cerca l’omu in sua prisenza

·        Cc’è la crema c’abbillisci
La facciuzza a li pirsuni
Chiddi scarsi e chiddi lisci
Ccu li facci a guastidduni

·        Spissu a l’omu o donna puru
Ccu sti tempi d’amarizza
Divintannu magru oscuru
Si cci appersu la biddizza

·        Ccu li tempuli sfumati
L’occhi quasi a vanidduzza
Vui viditi si guardati
Quarchi testa di cucuzza                     àcontinua



·        Na picciotta di trent’anni
Siddu trasi ddà arrappata
Sinni nesci a quinnici’anni
Comu soru di na fata

·        So matruzza resta spanta
Ca di granni e nicaredda
Ccu la facci di na santa
Bianca e russa e tutta bedda

·        Lu picciottu ca va e veni
Ni la strata di la zita
Tuttu pintu un ci cummeni
Di passari cchiù sta vita

·        Torna dintra e va a lu specchiu
Si v’asciacqua e po’ s’ammira
Già riduttu cumu un vecchiu
Cchiù si guarda e cchiù suspira

·        Già ci veni na pinzata
Di truccarisi la facci
Comu a chidda donna ncerata
Ca cci manna chiova e tacci

                                                    -àcontinua
·        Ora spunta stamatina
Ccu la facci un po diversa
Cchiù la crema cci strofina
Cchiù la facci sicci abbersa

·        Dunca allura o schittuliddi
Seguitamula sta cura
Ca lucemu a usu stiddi
L’omu o donna s’innammura.

Carmelo   D’Accardo


lunedì 18 novembre 2013

I FRATELLI D'AMICO

·        ‘Sta   sira  vugliu   fari   lu   parlatu
di   tri   pirsuni   ca   si   l’anu   miritatu
assai   ricordi   mi   anu   lassatu
accuminciu   di   lu   cchiù   nicu   ca   annasciutu

·        Si   chiama   Guidu,   ccu   Rosalia   maritatu.
forestiri,   ppi   casu,   n’avivamu   ‘ncuntratu
manciamuni   la   pizza,   ccu   tuttu   lu   cunsatu

·        C’era   lu   cumplessu   ca   sunava
‘mprovvisamenti   li   dui   figli   si   susivanu   e   ballavanu
lu   masculiddu   e   la   fimminedda   ieranu   n’ amuriddu
si   pigliaru    li   applausi   di   tutti,   compresu   Diddu.

·        ‘Nti   nu   annu   ‘mprecisatu,   tra   lu   ’75  e   lu   79
iera   l’ urtimu   di   l’annu,  e   ieranu   li   novi.
a   ccu   vidimu   spuntari   ccu   ‘na   buttiglia   di   liquori   ?
A   Guidu,   ppi   l’auguriu,   di   cori

·        ccu   lu   me   frati,   cumu   li   frati,   sunu   amici
mittiti   lu   cascu   ppi   iri   ccu   la   bici
ca   a   Puddicinu,   finì   ‘nti   la   pici …..
si   piglià   lu   scantu,   e   nenti   si   fici.                        --> continua


·        ‘Na   vota,   mi   truvava   ‘nti   lu   negoziu
c’era   lu    suli   tiepidu,  e   iera   di   pomeriggiu
“CHIUIU    lu   negoziu,   vini   ccu   mì,   curaggiu”
Nicola,   mi   porta,   ccu   la   machina,   a   passeggiu
e   arrivammu   ‘nti   ’na   campagna   liggiu, liggiu.

·        Accumincià   a   scavari   lu   tirrenu
ìnchiti   la   borsa,  e  senza   frenu
li   patati,  di   lu   tirrenu,   avivanu   nisciutu….
cchi   scorpacciata  a  la   me   muglieri   cci   arrinnisciutu

·        Nicola,   iè   amicu   fraternu   di   nu   Peruginu
e  nun   iè   di   chiddi   amicizii   vacanti   chinu
ma   sunu   amici,   amici   di   chinu….
e   a   chista   amicizia,  ccu   lu   cori   chinu…
                    iu,   m’ inchinu

·        ‘na   vota   ni   ‘ncuntrammu    ccu   PEPPI’ ,   ppi   casu
“Vini   ccu    mi’,  e   nun   iè   un   casu”
acchiana   ‘nti   ‘sta   machina,   ca   c’è   pustu…..
“Vuliva   pigliari   lu   cafè   ccu   Fedeli,   ccu   gustu”

       NUN   LU   PUZZU   FA’ ?                 à continua

·        Chisti   avvenimenti,   ca   parinu   cosi   di   nenti,
sunu   chiddi   ca   restanu   ‘nti   la   menti
pirchì    tutti   ‘sti   piccoli   accorgimenti….
ti   dimostranu   l’affettu   di   la    genti

·        ppi   li   fratelli   D’ Amicu,   l’ affettu   iè   ricambiatu
Vi   ringraziu   ppi   assai   travagli   ca   m’ atu    datu
e   ccu   lu   cori   emozionatu…
Vi   salutu,  tuttu   d’ un   jatu.

ccu   affettu
Fedele   Di Francisca
Villarosa  29   marzo  2013



                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               



sabato 16 novembre 2013

UNA PERSONA CORRETTA

Le Poesie di Fedele

una   comunità   è  composta   da   persone,   
ma   tra   le  persone   ci   sono  i  personaggi  
e   PEPPI   D’ AMICO  è   uno   di  questi.

 UNA  PERSONA CORRETTA ( ‘na   brava  pirsuna )
               
 ‘na   comunità  iè   fatta    di  cristiani   normali,  e cristiani   saggi
ma    cci   sunu  puru   i   personaggi.

iè  unu   senza  ‘ngangi
ma  li  a   criatu   li    aggangi

a   fattu  travagliari   assai    genti
ccu  ‘na   ditta  annasciuta   dal nienti

faciva   lu   firraru  ,ca   firrava   li  cavaddi……
ammeci   si   misi  Diddu   A    Cavaddu

a criatu       ‘n’ azienda,   ca  lu    figliu   si nni   po’   priari
facinnulu    addivintari    imprendituri

dannu   travagliu   a tutti  l’uri….
a  genti   distinati a   emigrari

GRAZII,  a  Ti,   PEPPI,    ora  a  statu   chiamatu  a lu   cospettu
chista   puisia   iè  nata   ppi   rispettu

grazii   ppi  tuttu lu    to   operatu…
li  familiari   ti  nni   sunu   eternamenti  gratu.
                                                                                                                                                             ccu   rispittu     12 -   11-  2013 Fedele  Di  Francisca