MASTRU CATINU
Lu canusciìu di
quannu iu, iera propriu
nicu
lu vidiva arricampari, cco panaru
chinu di ficu !
Duppu timpu passava
vistutu di manuali
e ancora duppu vistutu
di Principali !
Mastru Catinu iè
‘n’omu chinu,
e iè chinu
di umanità e
semplicità
ppi ogni cosa
mi dici: ”Nun
ti preoccupà” ,
ma fattu assai
travagli, e mai
ma fattu abbilià !
‘na vota c’era
di fari ‘nu lavoru a
casa mia
a li setti
di matina, fa la svegia
e scappiddìa
e a li
novi precisi, già
si nn’ aviva iutu
puru ca lu
travagliu nun iera
ancora finutu !
A li novi e
mezza, Raffaele va a la
chiazza, e torna
tuttu stranizzatu
aviva vistu a
Mastru Catinu, giacca, cravatta,
e tuttu allicchittatu.
“Di accussì iè
troppu bellu
iè migliu di
iri a fari
lu bidellu !
A travagliatu
dui uri, e duppu
fa lu bellu”
“Papà, pirchì, nun
mi ‘mparasti muraturi….
di accussì travagliu
sulu dui uri” ?
Ma cchi cci
aviva a rispunniri
chi fa, nun lu sapimu ca Mastru Catinu
iè un personaggiu liberu, e senza ‘ngaggiu
ca nun cc’ià ‘ncagliatu MAI, di
farisi ‘nchiudiri ‘nti
‘na gaggia !
Ma a mia, sempri
m’a rispunnuti a
li chiamati
e lu ringraziu, ppi tutti
li travagli realizzati
Lu recintu, ‘nti
la campagna
iè sempri additta, e
nuddu si allagna
Quannu iu caminava,
ca iva a chisa
ni salutavamu in
divisa
ora ca nun
caminu, ca nun
mi funziona ‘na gamma
li saluti mi li
manna.
iu lu ringraziu,
ccu chista puisia
e ca lu
Signuri, a da dari saluti a tia e puru a mia
ccu affettu e rispittu 07 maggio 2015 Fedele Di Francisca
Nessun commento:
Posta un commento